Why I'm here?

Dupa zece minute de la sunarea clopotelului de intrare ma hotarasc sa pasesc si eu la ora de engleza. Am avut noroc ca nu m-a vazut profa si m-am asezat in ultima banca de la fereastra. "De ce naiba am venit la cursu asta?"ma intreb uitandu-ma pe geam.

Păşi uşor pe uşa larg deschisă într-un mod puţin mai violent cu piciorul, zâmbind amuzată spre profesoară. Ignoră ţipetele femeii, strâmbându-se slab, după care se îndreptă spre o bancă la întâmplare, aşezându-se.

Cand am auzit usa deschizandu-se mi-am indreptat privirea spre obiectul de lemn observand o fata. Imi dau ochii peste cap cand vad ce fel intra."Sufera de bagare in seama?"mi-am zis si am inceput iar sa privesc pe geam

"Argh, acum toată atenţia a fost îndreptată spre mine, perfect..Iar eu care mă aşteptam să nu fie nicio persoană, sau maxim două..norocul nu-mi surâde." gândi oftând, privind pentru câteva clipe prin clasă.
În scurt timp îşi aşeză uşor capul pe bancă, încercând să se gândească la versurile ce trebuiau continuate.

Profa observa ca nu eram atent la ora si incepe sa tipe la mine. Ma uit indiferent la ea asteptand sa termine,

Îşi ridică scurt capul, mutându-şi privirea asupra tânărului certat, fără vreo expresie anume. Clipi de câteva ori mai rar, mutându-se într-o linişte deplină pe rândul de la geam, dorea o privelişte ce ar putea să o inspire.

Casc in timp ce profa ma certa.
-Terminasi?o intreb indiferent cand vad ca nu mai zice nimic.
P:Asa vorbesti tu cu mine?tipa la mine.
-Da!ii zic indiferent. Hai poate ai treaba si te retin!

-N-o să înceteze niciodată..murmură încet, în scurt timp sprijinindu-şi chipul pe palme, privind pe fereastră.

-Stiu!chicotesc si ma uit indiferent la profa care tot ma certa.
Vazand ca nu-i dau atentie aceasta tipa la mine sa ies afara.
-Perfect!zic feritcit si ies pe hol

-Ah, me wants too, dar nu vreau să zbieraţi, vă rog frumos. O să plec în linişte deplină..şopti lent către profesoară, privind-o clipind mai rar, luându-şi lucrurile şi ieşind pe coridor, observându-l.
-Nu, nu m-a scos afară ea, altfel auzeai ţipete...murmură sprijinindu-şi corpul de un perete.

Surad si ma sprijin cu spatele de un perete, bagandu-mi mainile in buzunar

-Apropo, eu sunt Misaki, şopti scurt, închizând pentru câteva clipe ochii.
"Trebuie să vorbesc, bine, până nu primesc o replică dură."

-Yuki!ma prezint fetei privind pe pereti.

-Încântată. Ah, mă plictisesc rău de tot, şopti mai încet, adoptând o bosumflare uşor copilărească.

-Naspa!Eu astept sa se termine ora ca trebuie sa iar ceva din clasa!

-De ce nu ai luat când ai ieşit..? întrebă lăsându-şi trupul să alunece în jos pe lângă perete, până când făcu contact cu podeaua, ridicându-se după câţiva centimetrii.

Ridic din umeri.
-Am uitat!zambesc

-Ăsta da motiv, şopti uşor sarcastică, râzând scurt.

Chicotesc.
-Stiu!zambesc. Is uituc!zambesc

-Uite pe cineva care o recunoaşte deschis, felicitări, murmură pe un ton mai ridicat, chicotind scurt.

Am inceput sa rad.
-Imi recunosc mereu defectele!zambesc

-Bun, înşiră-le atunci, te rog. Sunt curioasă~ şopti privindu-l preţ de câteva clipe amuzată.

Ma pun pe gandit.
-Is traficant, proxenet, uituc, aerian, copilaros, cateodata pervers, pot sa fiu dracul in persoana, imi place durerea, imi plac chestiile sadice si vreau sa mor in chinuri!zambesc

-Wow, unele se bat cap în cap..eşti, cum s-ar zice, o fiinţă al naibii de complexă, şopti uşor amuzată, repetând în gând toate cele înşirate de tânăr.

Am inceput sa rad.
-Adica complexa?E de bine sau de rau?