Ce iese dintr-o piatra de mormant cu...NUMELE MEU?????

Mergeam pe aleile din cimitic cand l-am vazut pe Lelouch
-Heeei!!Lelouch!!!am strigat

-Buna ... ce vant te aduce pe aici?...nu stii ca nu e sigur sa mergi singura prin cimitir?

-Ei*rade*nu se intampla nimic...doar ca bate vantul.Doar n-o sa iasa cine stie ce chestie din pamant.am spus razand.Dar tu ce faci aici?

-Vreau sa-mi demonstrez mie insumi ca nu exista fantome, asa ca mai bantui din cand in cand pe aici...si daca ar exista totusi nu ar fi chair asa de rau...

-Nici tu nu crezi in fantome?

-Nu am crezut niciodata...dar din cate am auzit din povesti ele sunt ceace as deveni eu daca a as muri in momentul asta...persoane care ai murit cu regret in suflet...de acea cu toate ca ar fi interesant sa existe....vreau sa cred ca nu exista...sa regreti o viata e oribil..dar sa regreti o eternitate e inimaginabil...

-Ma,e ghinionu lor ca au murit cu regret in suflet dar...KYAAAAAA!!!!am strigat din senin

-Ohh...ce s-a intamplat?....ai vazut ceva suspect??

-Daca numele meu pe o piatra de mormant e suspect,atunci da,am vazut ceva suspect!!!

-Ohh....ia sa vad...(ma uit pe patra de mormant si observ numele lui Yukiko scrijelit pe patra).
-Asta trebuie sa fi fost o gluma proasta ... scrisul este stramb si cioplit, si pare destul de recent. Ori cineva ti-a facut o farsa ori fantomele nu au doar corp astral asa cum imi imaginam eu. Hai sa investigam mai departe in jur...sa vedem ce aflam.

-Poate mai gasesc o piatra de asta sa fac infart pe aici.

-Nu te teme...sunt alaturi de tine...
Uitandu-ma in jur vad ceva miscanduse in spatele altei pietre de mormant...
-Ce-a fost aia?!....strig un pic surpins...Hai sa verificam.

-Tu vrei sa ma sperii sau ce*scot un pumnal din buzunar*

-Uuu dar ai venit pregatita vad... ai grija cu pumnalul ala...nu vreau sa se intample vreo tragedie pe acii...sa aflam exact ce este mai intai...
O iau pe yukiko de mana si ma indrept curios spre locul de une a venit sunetul...

-Nu am venit pregatita*rade*.Am tot timpul un pumnal la mine.

-Hmm....si pt cine il aveai pregatit?...O intreb eu din mers

-Pentru nimeni....e doar ”Procedura standard„ cum se spune in alchimie...

Ajungand la locul faptei observ o fata rezemata de o piatra de mormant care parea sa fie tinuta de gat de ceva invizibil.In fata ei,la ddistanta destul de mare statea un lup de dimensiuni mult mai mari decat cele normale care avea ochii rosii si se uita drept la fata...
-Yukiko...hai sa o ajutam...

Scot o sabie gigantica de gheata din buzunarul de la pantaloni.
-Oke!

-Tinteste intre lup si fata...cred ca e o forta invizibila intre ei...

-Nu-mi arunc eu sabia buna!*scoate un arc de la spate si pune sabia pe post de sageata*Intre lup si fata?

-Da..acum cat nu ne observa....

-Oke!am tras spre lup si l-am lovit direct in maini din care a sarit sange.Bingo!

Profit de ocazie si ma indrept in fata lupului in timp ce el se zbatea in chinuri, si il privesc in ochi...
-Lelouch vi Britannia iti ordona:Mori!
Dupa cateva momente lupul isi folosi forta invizibila si dupa ce am asistat la o sinucidere extrem de bizara, corpul lui a disparut in neant...
-Hai sa vedem cum se simte fata de colo si sa punem cateva intrebari...

M-am dus la fata si m-am pus in genunchi langa ea.
-Esti bine?am intrabat-o.
S-a uitat urat la mine si a spus-Veti avea aceeasi soarta ca si lupul.